MONOGRAFIE – Comuna Belciugatele – cadrul natural geografic

Autor : Toma Marin

 

Teritoriul comunei Belciugatele se desfasoara pe o lungime de circa 13 km pe directia NE-SV si o latime de 5-8 km pe directia NV-SE, fiind traversat in zona sudica de Valea Belciugatele, iar in zona Nordica de Mostistea si afluentii sai, Valea Livezilor si Valea Colceagu.

 

In lungul Vaii Belciugatele s-au dezvoltat localitatile Belciugatele, Candeasca si Cojesti, iar la confluenta Vaii Livezilor cu Mostistea s-au dezvoltat satele Mariuta si Mataraua. Teritoriul comunei este de 8014 ha.

 

Legaturile comunei Belciugatele cu teritoriile invecinate se realizeaza prin :

-          DN3 Bucuresti-Fundulea-Lehliu Gara-Calarasi

-          DC130 face legatura dintre satul de resedinta comunala Belciugatele cu DN3

-          DC302 leaga satul Mariuta cu Belciugatele si face trecerea in partea de nord a judetului Ialomita

-          DJ402 traverseaza satul Mariuta si trece pe langa satul Mataraua iesind in judetul Ialomita, iar celalalt capat al drumului face legatura cu satul Gostilele, apartinand orasului Fundulea

-          DC32 face legatura dintre localitaile Belciugatele, Cojesti, Hagiesti cu Sectorul Agricol Ilfov.

Nu are acces la linia ferata, cea mai apropiata statie fiind cea a orasului Fundulea.

 

Relieful comunei se desfasoara la 65-70 m altitudine absoluta, cu o panta generala de 0.8%  de la vest spre est. Comuna Belciugatele se afla in zona de contact dintre campiile Vlasiei la vest si Mostistea la est.

 

Reteaua hidrografica este reprezentata de Valea Belciugatele si Valea Mostistea cu afluentii sai Valea Livezilor si Valea Colceagului. Inainte de anul 1989 aici a fost construit sistemul de irigatii Mostistea, iar prin baraje s-au creat lacurile Belciugatele si lacurile Mostistea.

 

Clima este caracteristica Campiei Romane, cu veri uscate si calduroase (300C-400C) si ierni in care temperatura se situeaza intre -120C si -140C, si valori multianuale ale precipitatiilor de 500-600l/m.

 

 

Apele raurilor bogate in peste, pamantul fertil si codrii intinsi de-a lungul teraselor joase la inceput, au fost locurile preferate ale multor civilizatii in Baraganul cuprins intre Ialomita, Motistea si Dunarea. De-a lungul timpului, viata dusa in bordeiele subterane se va ridica la suprafata, desfasurandu-se in locuinte spatioase. Exista urme ale acestor civilizatii in imediata apropiere a satelor Mariuta, Mataraua, Gostilele.

Adusi in Dacia de imparatul Traian, ramasi aici in urma celei mai vajnice lupte ce-au vazut timpurile vechi, am pastrat in sangele nostru vitejia acelor doua popoare mari din care ne tragem. De atunci au trecut peste doua mii de ani. Vijelii cumplite au trecut peste noi, la toate am tinut piept. Ca trestia ne-am indoit sub vant, dar nu ne-am rupt.

Ca urmare a lucrarilor de amenajare pentru irigatii a perimetrului din jurul Mostistei, din anul 1971, au fost descoperite numeroase fragmente ceramice, urme de chirpici in aratura. Gropile care se vad in malul Mostistei indica existenta unei asezari apartinand culturii Santana-Cerneahov, suprapusa de o asezare Dridu. La o distanta de un kilometru sud de satul Mariuta, pe malul stang al Mostistei s-au descoperit urmele unei asezari din sec.IV e.n. suprapusa de o asezare tip Dridu. La sud-est de satul Mariuta se afla un ostrov, iar la sud de acesta s-a descoperit o asezare de tip Santana-Cerneahov. Vis-à-vis de satul Mariuta, tot pe malul stang al Mostistei se gaseste un tell neolitic apartinand culturii Gumelnita , ceea ce dovedeste prezenta omului pe aceste teritorii incepand cu perioada neoliticului mijlociu. Astfel exista descoperiri arheologice apartinand culturii Dudesti urmata de populatia Bolintineanu ca prima faza a culturii Boian.

Din punct de vedere tehnic, ceramica este caracterizata de vase executate dintr-un lut bine ales si framantat. Cel mai important obiect din punct de vedre al raritatii descoperirilor il reprezinta un impungator de cupru cu manerul din os. Au mai fost descoperite unelte din piatra si si din cupru.

Au fost descoperite sapte statuete antropomorfe intregi si patru zoomorfe, din lut, precum si sase figurine antropomorfe din os.

Asezarile de pe Valea Mostistei sunt datate, in general, in sec. al IV lea e.n. si reprezinta o populatie formata din daci in curs de romanizare, goti si sarmati. Disparitia acestor asezari este pusa in legatura cu infrangerea gotilor si invazia hunilor.

In Catalogul documentelor Tarii Romanesti (1369-1600) vol.I, emis la 8 septembrie 1510 la Targoviste, exista o porunca prin care Vlad Voievodul, domnul Tarii Romanesti da in stapanire jupanului Stanciu parte din Belciugata si Voinigesti si un loc de vie , ce va intra in posesia Manastirii Perivol (Cornet) Martori-Ispravnic.