În comună, descoperirile arheologice indică prezenţa omului din cele mai vechi timpuri. Numeroase fragmente ceramice, urme de chirpici în arătură şi gropile care se văd în malul Mostiştei indică existenţa unei aşezări aparţinând culturii Sântana-Cerneahov, suprapusă de o aşezare Dridu. Pe malul stâng al Mostiştei s-au descoperit unele aşezări din sec. IV suprapuse de o aşezare de tip Dridu. Vis-a-vis de satul Măriţa, tot pe malul stâng al Mostiştei se găseşte un tel neolitic aparţinând culturii Gumelniţa.

Apele raurilor bogate in peste, pamantul fertil si codrii intinsi de-a lungul teraselor joase la inceput, au fost locurile preferate ale multor civilizatii in Baraganul cuprins intre Ialomita, Motistea si Dunarea. De-a lungul timpului, viata dusa in bordeiele subterane se va ridica la suprafata, desfasurandu-se in locuinte spatioase. Exista urme ale acestor civilizatii in imediata apropiere a satelor Mariuta, Mataraua, Gostilele.

Adusi in Dacia de imparatul Traian, ramasi aici in urma celei mai vajnice lupte ce-au vazut timpurile vechi, am pastrat in sangele nostru vitejia acelor doua popoare mari din care ne tragem. De atunci au trecut peste doua mii de ani. Vijelii cumplite au trecut peste noi, la toate am tinut piept. Ca trestia ne-am indoit sub vant, dar nu ne-am rupt.

Ca urmare a lucrarilor de amenajare pentru irigatii a perimetrului din jurul Mostistei, din anul 1971, au fost descoperite numeroase fragmente ceramice, urme de chirpici in aratura. Gropile care se vad in malul Mostistei indica existenta unei asezari apartinand culturii Santana-Cerneahov, suprapusa de o asezare Dridu. La o distanta de un kilometru sud de satul Mariuta, pe malul stang al Mostistei s-au descoperit urmele unei asezari din sec.IV e.n. suprapusa de o asezare tip Dridu. La sud-est de satul Mariuta se afla un ostrov, iar la sud de acesta s-a descoperit o asezare de tip Santana-Cerneahov. Vis-à-vis de satul Mariuta, tot pe malul stang al Mostistei se gaseste un tell neolitic apartinand culturii Gumelnita , ceea ce dovedeste prezenta omului pe aceste teritorii incepand cu perioada neoliticului mijlociu. Astfel exista descoperiri arheologice apartinand culturii Dudesti urmata de populatia Bolintineanu ca prima faza a culturii Boian.

Din punct de vedere tehnic, ceramica este caracterizata de vase executate dintr-un lut bine ales si framantat. Cel mai important obiect din punct de vedre al raritatii descoperirilor il reprezinta un impungator de cupru cu manerul din os. Au mai fost descoperite unelte din piatra si si din cupru.

Au fost descoperite sapte statuete antropomorfe intregi si patru zoomorfe, din lut, precum si sase figurine antropomorfe din os.

Asezarile de pe Valea Mostistei sunt datate, in general, in sec. al IV lea e.n. si reprezinta o populatie formata din daci in curs de romanizare, goti si sarmati. Disparitia acestor asezari este pusa in legatura cu infrangerea gotilor si invazia hunilor.

In Catalogul documentelor Tarii Romanesti (1369-1600) vol.I, emis la 8 septembrie 1510 la Targoviste, exista o porunca prin care Vlad Voievodul, domnul Tarii Romanesti da in stapanire jupanului Stanciu parte din Belciugata si Voinigesti si un loc de vie , ce va intra in posesia Manastirii Perivol (Cornet) Martori-Ispravnic.